Constructori, fiți cu ochii pe portul Constanța!

Guvernele din numeroase țări ale lumii s-au lansat într-o adevărată competiție a investițiilor publice. Bugetele de stat sunt puse în slujba relansării economiilor naționale lovite de criză. Bucureștiul nu face excepție. Conform Legii bugetului aprobată la finalul săptămânii trecute de parlament, 10,2 miliarde de euro, reprezentând 20% din totalul cheltuielilor bugetare pentru anul 2009, sunt alocate lucrărilor de infrastructură.

Un vis de 122 milioane euro
Portul Constanța are nevoie de investiții. Are proiecte despre care se discută de mai mulți ani. Unele au ajuns în fază avansată de pregătire. Așteaptă doar aprobarea finanțării pentru a trece la selectarea constructorilor și începerea lucrărilor. Banii ar trebui să vină de la Uniunea Europeană și de la guvern. Ar fi o greșeală ca tocmai acum, în perioada de criză programul de investiții portuare să înghețe.
"Am convingerea că în baza bugetului aprobat, vom obține fondurile de cofinanțare la proiectele noaste, din care unele sunt inițiate din 2005" – a declarat, pentru cotidianul "Cuget Liber", Ioan Bălan, directorul general al Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța.
Prelungirea cu 1.050 metri a digului de larg este un vis mai vechi al portuarilor. "Valoarea estimată a proiectului este de 122 milioane euro, Finanțarea va fi asigurată în proporție de 69,25% de Fondul European Regional de Dezvoltare (FEDR), iar restul de la bugetul de stat, prin Programul Operațional Sectorial din Transporturi (POS-T). Pentru că investiția depășește 50 milioane euro, este considerată un proiect major și necesită aprobarea finanțării de către Comisia Europeană. Studiul de fezabilitate a fost elaborat și revizuit, a fost aprobat de Autoritatea de Management și transmis Comisiei Europene în vederea avizării" – a explicat directorul general. Administrația portuară se așteaptă ca proiectul să capete undă verde până în vară, pentru a se trece la procedura de licitație internațională. Iar dacă totul va merge ca la carte, lucrările ar putea începe la debutul anului 2010.

Podul "containerelor"
Podul rutier la km 0+540 al Canalului Dunăre - Marea Neagră și lucrările aferente structurii rutiere și de acces în portul Constanța are un cost estimat la aproximativ 30 milioane euro. "FEDR va aloca 69,25% din finanțare, iar POS-T, adică bugetul statului, diferența. În acest caz, dat fiind valoarea investiției, cererea de finanțare are nevoie doar de avizul Autorității de Management. Cred că este investiția care poate porni cel mai repede. Ne-ar ajuta să deblocăm traficul în portul Constanța și ar veni în sprijinul operatorilor de containere. S-ar obține reduceri de costuri, de timp și s-ar decongestiona căile rutiere interioare" - afirmă Ioan Bălan.
Acest proiect trebuie privit în strânsă legătură cu alte două investiții majore: centura rutieră a Constanței și autostrada Cernavodă - Constanța, care au fost incluse de Guvernul Boc în programul lucrărilor de infrastructură pe 2009.
Un alt proiect investițional are în vedere dezvoltarea capacității feroviare în sectorul fluvio - maritim, lucrare estimată la 15,697 milioane euro, care urmează să fie finanțată în proporțiile sus-amintite de FEDR și POS-T.

O pâine dulce pentru antreprenori
Niciuna dintre aceste investiții, dat fiind procedurile de avizare a finanțării și de organizare a licitațiilor internaționale, nu va putea începe mai devreme de jumătatea anului 2009. Abia din semestrul II, constructorii își vor putea sufleca mânecile. Dar cine vor fi antreprenorii: românii sau străinii?
Interesul României este ca resursele atrase din taxe și impozite ori de la UE să servească propriei economii, să genereze un număr cât mai mare de locuri de muncă și alte venituri la bugetul statului. Ideal este ca investițiile să fie realizate de antreprenori români, cu lucrători români.
În ultimii 15 ani, marile lucrări de investiții din portul Constanța au fost conduse de antreprenorii străini: italieni, japonezi, germani, olandezi și alții. Spre exemplu, lucrările de completare a digului de sud au fost executate sub comanda companiei Impregilo, dar cu muncitori și subcontractori români. Grosul încasărilor le-a revenit italienilor, cu toate că greul l-au dus românii.
A sosit timpul ca firmele de construcții românești să-și adjudece licitațiile importante din portul Constanța. Iar dacă nu au suficiente resurse pentru a depune garanțiile solicitate ori pentru a executa întregul volum de lucrări, se pot asocia.
Rostul acestui articol este acela de a atenționa constructorii români, producătorii de materiale de construcții și furnizorii de servicii să stea cu ochii pe portul Constanța, să se intereseze din timp și să se organizeze pentru aceste proiecte. Este nevoie de o bună pregătire pentru a câștiga licitațiile internaționale la concurență cu antreprenorii străini.
"Important este ca selecția antreprenorilor să nu se facă cu criterii restrictive pentru constructorii români, dar depinde numai de ei să se organizeze și să îndeplinească cerințele tehnice și de calitate impuse de lucrări de asemenea anvergură" – a afirmat directorul general.

Privații mizează pe investiții
Nu doar statul investește pe timp de criză. Extraordinar este faptul că o fac și privații, spune Ioan Bălan. "DP World are în vedere continuarea lucrărilor de extindere a terminalului de containere de la Constanța Sud, de pe molul II S. Midia Gas SRL intenționează să construiască un terminal de gaz petrolier lichefiat. Grup Servicii Petroliere SA va ridica, pe molul 1 A, hale și platforme de producție pentru construcții off-shore, în vederea prospectării și exploatării zăcămintelor de țiței și gaze de la Marea Neagră. Interprest Trading dorește să construiască, în dana 98 un parc de rezervoare pentru tranzitul de produse lichide (metilesteri, uleiuri vegetale de rapiță, soia, palmier de cocos, monoetilenglycol, bioetanol) spre Serbia, Ungaria, Austria, Cehia și Slovacia."